Cine spune ca viața e plictisitoare trăiește degeaba. Fiecare zi iți aduce o sumedenie de aventuri pe care de obicei nici nu le remarcăm. Sau, ce-i mai rău, care ni se par sâcâitoare, de-a dreptul ghinioane, replica favorită fiind ”Numai mie mi se putea întâmpla asta!” Ei bine, astăzi am avut parte de una din aceste aventuri cotidiene pe care sincer am savurat-o în toată absurditatea ei. Pentru că anul acesta mi-am propus să nu mă mai enervez.
Fiindcă suntem abia la două zile după sărbători și vorba aceea ”nici iarba nu crește” am închis frumos calculatorul și am abandonat munca – sau am incetat să mă mai prefac că muncesc – și am hotărât să folosesc timpul mai cu folos. Cum? …Evident mergând la cumpărături. Nu vă imaginați însă cine știe ce. Doar amărâtele de produse alimentare atât de necesare funcționării organismului nostru.
După vreo patruzeci de minute și ceva kilometri parcurși ca șofer de coș de cumpărături am considerat că am adunat destule provizii cât să ne țină toată săptămâna și m-am îndreptat foarte liniștită spre casele de marcat. Aici pustiu ca niciodată așa că am pus direct produsele pe bandă. Multe și mărunte. Într-un final reușesc să le rearanjez în coș și scot cardul să plătesc. Domnișoara de la casă se uită foarte contrariată la mine și îmi comunică ”Nu acceptăm acest card.” Nici o problemă. Că fug până la bancomat și mă întorc cu cash. Și așa nu stă nimeni după mine. Ajung la bancomat, aleg operațiunea, suma….și surpriză : ”Acest card nu poate fi procesat”. Nici nu mă miră. Bancomatele acestei bănci oricum nu prea acceptă cardurile concurenței. Și totuși ce e de făcut?! Bani nu am. Celelalte carduri sunt fără fonduri…ca altfel nici nu ajungeam să-l folosesc pe acesta.
Domnișoara foarte amabilă îmi spune că stornează factura și îmi păstrează coșul lângă casă pentru o oră. Mă sui în mașină și fug în hypermarket-ul alăturat unde știu sigur că au bancomate cel puțin două bănci. Ajung plină de speranță și mă întorc la mașină la fel cum plecasem. Sunt mândra posesoare a unui card care nu poate fi utilizat. Nici măcar pentru a verifica soldul. Și totuși am nevoie de acele cumpărături. Așa că mă sui din nou în mașină și conduc prin oraș până găsesc un bancomat al băncii emitente. VICTORIE!
…i ajung la timp și la casă pentru a recupera mâncarea familiei.
Romania cea de toate zilele,nu merita nici cel mai mic efort pentru a o intelege :))))))))