”Alice in Wonderland” (2010, regia Tim Burton) este filmul de care pur și simplu nu ne putem sătura. Este unul din primele filme pe care le-a văzut fetița mea și de atunci îl revedem periodic. Este amuzant, este fantezist, original, decorurile sunt minunate, personajele create sunt fantastice și magnific interpretate. Și cum să nu fie când sunt întruchipate de Johnny Deep și Helena Bonham Carter ?!
Scenariul filmului pornește în mod original de la Jabberwockiada și combină personaje și evenimente din ”Alice în Țara Minunilor” și din ”Alice în Lumea din Oglindă” așa că, dacă nu l-ați văzut până acum, așteptați-vă să fiți surprinși.
Copilului îi place pentru că Alice este oricum unul din personajele ei preferate, pentru că acțiunea filmului se petrece alert –citez ”pentru că nu e genul de film la care să mă ia cu somn” – și, nu în ultimul rând, pentru poveste. Ca notă i-a dat un generos 9 spre 10.
Mie îmi place în primul rând pentru mesajul fantastic pe care îl transmite, atmosfera stranie și pentru personajele extravagante. De asemenea ideea de a face un film inspirat din Jabberwockiada mi s-a părut extrordinară. De departe cel mai bun ”Alice” pe care l-am văzut până acum. Eu îi dau nota 10.
Iar ca nivel de violență…hmmm… aș zice undeva în jur de 6 din 10. Chiar 7, dacă iei în calcul existența unor creaturi care ar putea da coșmaruri unui copil mai impresionabil.
Așa că, dacă nu vă e frică de Jabberwock :), vă invit să credeți ”cel puțin șase lucruri imposibile până la micul dejun”.
Mai multe sugestii de filme găsești aici.
Copilul în oraș 