Anul acesta am avut un Crăciun foarte simplu având în vedere că l-am petrecut în formulă restrânsă. Așa că și mâncarea a fost la fel de simplă. Și fără carne de porc pentru că nu ne place. Singurele preparate culinare tradiționale de pe masa noastră au fost sarmalele făcute de mama și cozonacul preparat după o rețetă transmisă din generație în generație în familia noastră.
Dar să revin la meniul meu. Vă voi prezenta trei preparate simple (deși nu foarte rapide) care nouă ne plac foarte mult: ouă umplute cu avocado, curcan într-un fel de aspic (variantă simplicată) și friptură de curcan.
Să încep cu ouăle umplute cu avocado. De fapt este o variațiune la banalele ouă umplute, așa că începutul îl cunoaște toată lumea: se fierb bine de tot șase ouă. După ce s-au răcit se decojesc, se taie în jumătăți, se scot și se pun într-un bol (sau în vasul de la mixer) gălbenușurile care se amestecă cu 1 avocado foarte bine copt, o linguriță de muștar, un cub de unt (aproximativ 50 gr), sare (eventual piper) până se obține o cremă.
Cu această cremă se umplu la loc jumătățile de ou.
După care se ornează cu castraveți murați și/sau măsline. Simplu, rapid și foarte gustos.Din surplusul de compoziție (pentru că este evident că iese mai multă decât necesarul pentru jumătățile de ou) eu fac mini tartine.
Curcanul în așa-zisul aspic a apărut ca urmare a faptului că fetița mea nu suportă piftia. Și este ”așa-zis aspic” pentru că este mult simplificată tehnologia de fabricație. Concret: am fiert șase aripi superioare de curcan aproximativ o oră,
după care am adăugat un morcov, o ceapă și doi cartofi, și am mai fiert o jumătate de oră. Am obținut astfel cam 2 litri de lichid pe care i-am strecurat și la care am adăugat sare și foi de gelatină. Am scos carnea de pe aripi și am tăiat-o cubulețe. După care a început partea consumatoare de timp: am turnat un strat subțire de lichid într-un vas termorezistent după care l-am băgat 1 -2 min la congelator (pentru a se întări rapid), am adăugat apoi un strat de măsline tăiate felii
și am băgat din nou la congelator, încă un strat de lichid, stratul de carne și în sfârșit un ultim strat de lichid. Cine are răbdare poate alterna o varietate de straturi și culori. Data viitoare mă bate gândul să adaug și ceva coloranți pentru un efect mai vesel.
Iar la final le-am combinat pe un platou pe care am mai adăugat și câteva roșii cherry, cașcaval afumat și telemea de capră.
Și în sfârșit friptura. Ar fi cel mai simplu de făcut dacă nu ar trebui păzită. Se iau două pulpe de curcan (eu am folosit una dezosată și una cu os – în caz că cineva dorește și piele rumenită), se spal, se ung cu ulei de măsline, salvie mărunțită, sare și se împănează bine cu usturoi. Se așează într-o tavă (cât mai adâncă pentru a fi cât mai bine acoperite de apă) umplută cu apă și se presară cu rozmarin.
După care se bagă la cuptor ( 200 de grade este foarte bine). Periodic se verifică dacă nu s-a evaporat apa și se udă cu lingura suprafața expusă. După o jumătate de oră apa evaporată se completează cu vin alb. După încă 15 minute eu întorc bucățile de carne pentru 10 min pe partea cealaltă ( pentru a se rumeni un pic și partea inferioară). Apoi le reîntorc în poziția inițială și le mai las cinci minute pentru a prinde crusta finală. Iar rezultatul este o fritură care efectiv se topește în gură.
Eu am servit-o cu garnitură de cartofi natur.
Eu personal am căutat întotdeauna să folosesc produse bio așa că vă prezint o alternativă la vinul alb un vin bio absolut delicios.
Copilul în oraș 