Domnule, aveți un colet din România.

L-am cunoscut anul trecut. Pe Internet. L-am cunoscut într-o perioadă în care toate îmi mergeau prost: eram în mijlocul unui divorț, profesional eram la pământ și în consecință și financiar, și ca o reacție firească la stress organismul meu cedase fizic. Cu alte cuvinte eram o epavă.  Nu îmi mai amintesc exact cum l-am cunoscut. Cert este în ultimul an mi-a fost alături atunci când am avut nevoie. Chiar dacă uneori nu ne-am scris câte o lună întreagă pentru ca apoi să ne scriem în fiecare zi.

Partea frumoasă este că, deși locuiește la câteva mii de kilometri depărtare, am reușit să ne cunoaștem și față în față. Fiind o persoană care călătorește foarte mult (pasiunea sa fiind ciclismul) și-a organizat în așa fel traseele încât să vină să mă viziteze. Și mai mult decât atât, aflând despre colecția mea de vederi, mi-a dăruit toate vederile primite de el de la prieteni de-a lungul timpului. În total câteva sute, frumos ordonate într-o cutie și organizate pe țări. Le-am luat cu mâinile tremurând de emoție. Încă n-am apucat să o admir pe fiecare în parte…

Și chiar atunci am hotărât că trebuie să îl surprind cu un cadou la rândul meu. Un cadou special pe care să îl primească într- o zi cu totul aleatoare. Și chiar vedeam cu ochii minții cum va suna cineva la ușă și el va fi foarte contrariat pentru că nu aștepta pe nimeni. Iar surpriza îi va fi și mai mare când va afla că a primit un colet din România. Va semna de primire și apoi va rupe imediat ambalajul standard pentru  a descoperi cu uimire o superbă cutie de cadou. Iar înăuntru va fi…și aici mintea mea a devenit foarte confuză: ce va fi înăuntru?…

Nu știu alții cum sunt dar pentru mine alegerea unui cadou este o acțiune minuțios pregătită. Studiez persoana cu câteva luni înainte, cum se îmbracă, poartă sau nu bijuterii, folosește produse de machiaj; rețin întotdeauna când cineva spune că își dorește ceva sau menționează vreun obiect pe care l-a văzut și i-a plăcut. Dacă este o persoană apropiată îi inspectez casa în speranța că voi descoperi ceva de care are nevoie, sau vreo decorațiune care s-ar potrivi. Ce mai: mă transform într-un veritabil spion al cadourilor. Și de aceea urăsc să fac cadouri persoanelor pe care nu le cunosc.

De data aceasta însă nu era cazul pentru că îi cunosc destul de bine pasiunile. Mai corect spus unica pasiune, cea care îi dictează și stilul de viață. Cum nu pune preț pe vestimentație și nu poartă nici un fel de accesorii acestea au ieșit din start din calcul. Oricum ar fi foșt o alegere mult prea banală. Și eu aveam nevoie de ceva deosebit. Așa că m-am hotărât să încep căutarea obiectului perfect în magazinele de cadouri online. De fapt, căutarea a durat doar câteva minute pentru că magazinul pe care mă bazez întotdeauna nu m-a dezamăgit nici de această dată. Am găsit imediat cadoul ideal. Un produs românesc de tradiție prezentat într-o formă inedită. Ceva reprezentativ atât pentru mine cât și pentru el.

Și mai există un detaliu foarte important , care m-a cucerit pe mine încă de la început la Borealy: toate produsele sunt livrate superb ambalate, în cutii de cadouri elegante. Astfel încât  nu mai trebuie să caut eu o hârtie de ambalaj asortată și panglică și să mă chinui să-l împachetez cât mai artistic. O vor face profesioniștii pentru mine.

Așa că acum nu mi-a mai rămas decât să aștept. Și între timp vizualizez cu ochii minții cum va suna cineva la ușa lui și el va fi foarte contrariat  pentru că nu aștepta pe nimeni. Iar surpriza îi va fi și mai mare când va afla că a primit un colet din România. Va semna de primire și apoi va rupe imediat ambalajul standard pentru  a descoperi cu uimire o superbă cutie de cadou. Iar înăuntru va fi ….

Articol scris pentru Etapa 11 a competiției SuperBlog 2012.

Scrisoare către Moș Crăciun

Dragă Moș Crăciun,

Nu ți-am mai scris de mult o scrisoare. Și nu pentru că te-am uitat. De uitat nu te-am uitat niciodată.  Dar pur și simplu mi-am pierdut încrederea în tine. De fapt, povestea este mai complicată și ar fi trebuit să se numească Nu cred în promisiuni. Dar să încep cu începutul…

Când eram mică mama îmi spunea mereu: ”nu promite niciodată nimic dacă nu știi sigur că poți îndeplini ceea ce ai promis”. Așa că eu, ca un copil cuminte și ascultător ce eram cândva, nu promiteam niciodată nimic. Cum să fiu sigură că voi putea să mă țin de promisiune?! Iar atunci când un adult îmi promitea ceva, acel ceva devenea literă de lege pentru mine.

Prima persoană care și-a încălcat promisiunile față de mine ai fost tu Moș Crăciun. Da, da, ai citit bine.. Pentru că noi doi aveam o înțelegere: dacă eu eram cuminte și învățam bine tu îmi aduceai cadourile cerute. Recompensa mult visată era promisiunea ta către mine. Și ți-ai ținut-o, o vreme. Dar s-a întâmplat ceva cu tine. Și nu numai că doi ani la rând nu mi-ai adus ceea ce ți-am cerut, dar în al treilea an nu mi-a mai adus nimic. Absolut nimic. Prima dată am crezut că ai pățit ceva . Așa că am fost foarte îngrijorată și m-am interesat la alți copii. Și am aflat că la ei ai venit. Din acel moment mi-am pierdut orice încredere în tine. Și în promisiunile tale.

Dar, de când în viața mea a apărut mica minune cu ochii căprui și zâmbetul contagios, vreau să cred iar în tine și în promisiuni împlinite.  Așa că te rog ca anul acesta să te ții de cuvânt și să vii la timp. Iar ca să fiu sigură că nu te vei rătăci iar, o să comand eu produsele de la magazinul online Oktal. M-am interesat și ei chiar știu ce înseamnă să respecte o promisiune. O fac cam de prin 1999…deci trebuie să fie buni la asta. Încă nu m-am hotărât exact ce vreau: probabil un laptop ”doar al ei” pentru fiica mea și o cameră foto compactă pentru mama. A văzut ea un model micuț și ușor care a încântat-o. Sau poate mai bine un ebook pentru fetiță…

Oricum oferta magazinului online este atât de mare încât găsesc eu ceva care să ni se potrivească. Și timp am din belșug să aleg pentru că livrarea se face în maxim patru zile. Tu nu va trebui decât să le pui sub brad. Așa că, dragă Moș Crăciun, anul acesta știu sigur că va fi anul promisiunilor respectate.

Ne vedem în decembrie,

Copilul în oraș

P.S.: Dacă ceva nu ne place, poți  returna tu produsele cât noi vom fi plecate în concediu? Magazinul online Oktal fiind membru fondator al Asociatiei Romane a Magazinelor Online din Romania (ARMO) va fi chiar foarte ușor să o faci.

Aticol scris pentru Etapa 3 a competiției SuperBlog 2012.

M-am hotărât: să fie SuperBlog 2012

De aproape o săptămână tot oscilez între a mă înscrie sau a nu mă înscrie la SuperBlog 2012.

Până la urmă am hotărât că dacă tot am acceptat în ultimul timp toate provocările care mi-au apărut în cale, trebuie să o accept și pe aceasta. Recunosc: îmi va fi extrem de greu să scriu pe o temă dată având în vedere că până acum am scris exclusiv de plăcere. Dar dacă voi reuși să ajung la final va reprezenta pentru mine una din cele mai mari realizări pentru acest an. Și cu siguranță îmi voi acorda un premiu!

Iar pentru puținii dar fidelii mei cititori, cărora încă nu am apucat să le mulțumesc pentru susținere, așa că o fac acum, sper să nu fie prea supărătoare abaterea de la subiectele cu care i-am obișnuit până acum.

Așa că: să fie SuperBlog 2012.

Din nou la joacă

Sâmbăta aceasta ne-am lăsat pe mâna celor de la ”Mission Colors” să ne organizeze joaca. Și nu am regretat. A fost distractiv, a fost captivant și nu în ultimul rând a fost…obositor. Cel puțin copilul mai avea puțin și cădea lat la un moment dat  dar… spiritul competitiv a învins și și-a forțat limitele reușind să termine cursa.

Despre ce cursă vorbesc? presupun că vă întrebați. Ei bine, cei de la ”Mission Colors” ne-au propus să descoperim Brașovul într-un mod inedit, într-o cursă cu indicii și puzzle-uri. Totul contra timp, evident.

Partea cea mai distractivă a fost în momentul în care am ajuns la sediul asociației și m-am trezit înconjurată de copii și adolescenți. Și câteva profesoare. Reacția mea inițială a fost că am greșit locația, dar mi s-a spus că doar copiii s-au mai înscris. Și noi ”echipa teribilă” , de fapt echipa ”Copilul în oraș”: respectiv subsemnata, copilul și mama mea.  Am deținut recordul absolut de vârstă în ambele sensuri: si seniori și juniori. 🙂

Dar asta nu ne-a împiedicat să avem o după-amiază cu adevărat frumoasă. În octombrie se va organiza un nou joc și categoric vom participa. Ceea ce sper este să văd și alți ”copii mari” participând, pentru că uneori mă simt ca și cum aș fi ultimul adult din România care nu a uitat să se joace.

Campionatul Național de Drift

Pentru cei mai mulți dintre noi, ca și pentru mine până acum o săptămână, nu exista nici măcar ideea că ar exista un campionat de drift. De la a afla că există și a merge ca spectator la etapa desfășurată pe Circuitul din Prejmer a fost o problemă de ore.

Chiar și pentru cei mai puțin împătimiți , așa ca mine, cred că experiența unei zile petrecute  la campionat merită încercată. Atmosfera este extrem de relaxată, prețurile la mâncare și băutură modeste, public restrâns și civilizat, acces neîngrădit la mașini. Una peste alta regret doar că n-am reușit să ajung și la Taxi Drift. Dar la etapa următoare sigur voi încerca.

Și bineînțeles nelipsitul câine ”de circuit”….