evul mediu | Copilul în oraș

Pentru că a început școala și nu mai avem atât de mult timp pentru hoinărit trebuie să ne orientăm către alte activități. Una dintre activitățile noastre preferate pentrul sfârșitul de săptămână fiind vizionarea de filme, m-am gândit să vă prezint și vouă câte un film sau câte un desen animat în fiecare săptămână. În caz că sunteți în pană de inspirație.

Și pentru că oricum trebuie să încep de undeva voi începe cu filmul la care ne-am uitat în această seară. Este vorba de un film mai vechi, din 1985, Ladyhawke (Domnița Șoim). Fiind ceva mai vechi filmul, efectele speciale sunt sublime dar lipsesc cu desăvârșire. Totuși povestea este foarte frumoasă iar actorii și mai frumoși.

Pe scurt: fetiței i-a plăcut pentru că acțiunea se petrece în Evul Mediu, perioada ei favorită, și pentru personajul jucat de Matthew Broderick adolescent, respectiv micul, dar inteligentul și sufletistul, hoț de buzunare Phillipe Gaston alias ”Șoricelul”. Nota pe care i-a dat-o filmului a fost 9. Și copilul a văzut multe filme.

Mămicii, respectiv mie, mi-a plăcut pentru superba poveste de dragoste. Mi-a mai plăcut și pentru că Michelle Pfeiffer și Rutger Hauer sunt tineri și frumoși. Atât de frumoși încât le treci cu vederea faptul că nu știu să joace. Cel puțin cel din urmă. Și mi-a mai plăcut și umorul relației micului hoț cu divinitatea. De fapt, personajul întruchipat de Matthew Broderick este singurul personaj autentic și clar definit. Cei doi îndrăgostiți sunt doar arhetipuri. În concluzie pentru un film de văzut cu copilul vineri seara îi dau nota 8.

Era să uit să menționez nivelul de violență, un criteriu recent devenit important pentru mine. Nivelul de violență este mai mult decât moderat. Sunt câteva scene de luptă individuală perfect justificate în firul narațiunii. Iar de murit nu mor decât câteva personaje negative. Deci dacă ar fi sa fac o clasificare a nivelului de violență a filmelor și a animațiilor, dând note de la 0 la 10, unde 0 înseamnă absența totală a violenței iar 10 violența extremă, i-aș da un 6.

Mai multe sugestii de filme găsești aici.

Ieri, în timp ce postam articolul anterior, mi-a atras atenția titlul blogului meu: ”Copilul în oraș …un blog pentru timpul liber”. Se pare că în ultimul timp m-am îndepărtat oarecum de scopul inițial, așa că m-am hotărât să vă plimb un pic. Prin județul Brașov pentru început.

Nu știu câți dintre voi au vizitat bisericile fortificate. Sunt foarte interesante. Ca să nu mai spunem că șapte dintre ele fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Și unul dintre cele șapte extraordinare monumente se află la doar 17 km de orașul Brașov, așa că se pretează de minune la o plimbare scurtă (cu bicicleta). Este vorba de Biserica Fortificată de la Prejmer.

Nu vă dau date istorice. Ceea ce vă spun este doar că, dincolo de senzația de călătorie în timp, fantastic este faptul că poți cotrobăi nestingherit aproape în fiecare ungher și pe fiecare coridor pe care îl poți găsi în interiorul fortificațiilor (atât de nestingherit încât la un moment dat copii au dispărut într-un tunel -de canalizare bănuiesc- și a trebuit să intrăm după ei să-i scoatem afară).

Iar dacă tot treceți pe lângă Hărman intrați să vizitați și Biserica Fortificată din această localitate. Este mult mai mică, dar extrordinar de frumoasă. Deși zidul nu este deschis publicului, în schimb se poate urca până la orga bisericii sau poți să buchisești abecedarul din băncuțele unei clase de școală din secolele trecute.

Era să uit să menționez camerele tradiționale săsești, atelierul fierarului, uneltele agricole….și mai sunt și alte lucruri interesante. Dar vă las să le descoperiți singuri.