Copilul în bucătărie

Copilului meu îi place mâncarea. Se gândește la ea, o savurează iar de când a văzut Ratatouille a început să vizualizeze aromele și combinațiile. 🙂

Așa că nu a fost nimic surprizător când a venit într-una din după-amiezile trecute și mi-a zis că vrea să fac garnitura după indicațiile ei.  Cum la noi inovația și încurajarea creativității constituie regulă de aur am acceptat imediat propunerea. Și a ieșit ceva atât de bun și atât de simplu de făcut încât trebuie să împărtășesc și cu voi.

Ingrediente: morcovi, cartofi, cașcaval, ulei de măsline, vin alb, sare, piper.

Se taie cartofii cubulețe iar morcovii se feliază cât mai subțire (eu personal am folosit o răzătoare). În ceea ce privește cantitățile am folosit cam doi cartofi medii și un morcov pentru fiecare porție.

Se așează ingedientele într-un vas termorezistent, se acoperă cu apă, se asezonează cu sare și piper. Și ca un aport personal am adăugat o lingură de ulei de măsline și o jumătate de pahar de vin alb.  După aceea se bagă la cuptor (200 grade) și se lasă până se înmoaie morcovii.

Cerința specială a copilului a fost să nu bag cașcavalul la cuptor, așa că pe acesta l-am adăugat ulterior, direct în farfurie (bineînțeles peste cartofii și morcovii încă fierbinți). Iar lângă am servit o fripturică din piept de pui.

Publicitate

Astăzi am fost inspirată

Îmi place să mânânc mereu ceva nou. Recunosc. Și îmi place mâncarea care arată bine. Din păcate în ultimul timp a trebuit să îmi gătesc singură. Sau din fericire. Pentru că am descoperit că îmi place. Îmi place să inventez și să mă joc. De multe ori cred că redescopăr roata. Dar n-are importanță atâta timp cât mă simt bine.

”Procesul creativ” în bucătărie pornește de obicei de la un ingredient de bază. Astăzi a pornit de la niște ciuperci champignon grill absolut magnifice. În fotografie sunt deja curățate.

Până la ieșirea din magazin aveam deja toată rețeta in minte. Dar bineînțeles că socoteala din târg și cu cea de acasă…. În concluzie, m-am trezit cu o cantitate enormă de codițe tocate. Așa că le-am transformat într-un pat pentru pălării. Am adăugat bineînțeles sare și piper. Și o cantitate suficientă de vin alb.

Pălăriile le-am umplut cu bacon. Spre fericirea mea am găsit gata tocat cubulețe. Le-am băgat cam zece minute la cuptor(220 grade, fără ventilator).

Între timp am răzuit cașcaval, pe care l-am presărat pe ciupercile fierbinți. Și am mai băgat 5 minute la cuptor. Sare n-am mai pus pentru că era bacon-ul destul de sărat.

Și cam asta a ieșit în final. Era să uit. La servire am adăugat câteva frunze de busuioc și de salvie mărunțite. Și evident proaspăt culese.

Din vacanță direct la… bucătărie

Vacanța s-a terminat, în weekend o să vă povestesc și pe unde am fost. Deocamdată am fost mult prea ocupată să spăl, să desfac bagaje, să aranjez lucruri în dulapuri și să gătesc: pentru noi, pentru câinii care s-au săturat de mâncare uscată…pentru toată lumea.

În primul rând am făcut o ciorbiță (?) de dovlecei. Am pus semnul de întrebare deoarece a ieșit incredibil de dulce. Sincer nu cred că a mai ieșit vreodată așa. Conform obiceiului meu am ales ceva extrem de ușor și de rapid de făcut: cam cinci-zece minute pentru pregătiri ( depinde de dexteritatea fiecăruia) și încă o 30-45 minute să fiarbă (timp în care nu trebuie supravegheată că știe să fiarbă și singură).

Eu am pregătit șase porții. Pentru asta am pus la fiert o ceapă mică întreagă (pe care la final am scos-o și aruncat-o) într-un litru și jumătate de apă. Am curățat și am adăugat un morcov tăiat rondele. Apoi am adăugat doi dovlecei de dimensiune medie pe care i-am curățat și apoi i-am tăiat cubulețe.Din experiențe nereușite am învățat că morcovii trebuie puși primii pentru că fierb cel mai greu. Iar pentru curățarea morcovilor și dovleceilor cel mai ușor merge dacă ai un instrument asemănător acestuia.

 

 

 

 

După ce legumele s-au înmuiat am adăugat sare, un pic de mărar proaspăt, tocat foarte mărunt, și un borcănel mic de smântână. Am lăsat să mai dea într-un clocot și asta a fost tot.

Iar la felul doi am pregătit piept de pui cu garnitură de ardei și năut. Prepararea garniturii  durează cam 10 minute iar pieptul de pui se prepară în maxim 5 minute.

Prima se prepară garnitura. Pentru două porții am folosit o ceapă mică (cât o nucă), un ardei gras și o conservă mică de năut. Am tăiat ceapa mărunt-mărunt-mărunt astfel încât să nu se simtă și ardeiul feliuțe subțiri. Năutul l-am pus la scurs. Într-o tigaie înaltă am călit puțin ceapa într-o lingură de ulei de măsline, după căre am adăugat ardeiul. Când ardeiul a început să se înmoaie am adăugat și năutul, un praf de sare și cam o lingură de sos de soia și am mai lăsat câteva minute pe foc. Și cum de prăjit legumele nu știu să se prăjească singure, trebuie amestecate periodic.

Pieptul de pui feliat l-am frăgezit cu ciocanul pentru șnițele. Cu grijă pentru a nu-l dezintegra. L-am asezonat cu sare și piper și l-am prăjit într-o tigaie ceramică. În acest scop folosesc exclusiv ulei de măsline. Prăjite este impropriu spus pentru că l-am ținut în tigaie mai puțin de un minut pe fiecare parte.

Și la masă.

Pentru că oricum trebuie să ne hrănim…

Am ezitat mult înainte să adaug această categorie. Dar până la urmă, având în vedere că totuși mai trebuie să ne și hrănim, și deoarece m-am văzut brusc prinsă într-o realitate în care nu mă așteptam să ajung, și care îmi ocupă zilnic gândurile, am hotărât să fac acest pas. Ca să înțelegeți despre ce scriu: până acum câteva săptămâni nu intram în bucătărie decât ca să văd ce mai trebuie cumpărat, să iau vasele necesare punerii mesei sau, și asta destul de rar, ca să fac prăjituri (spun rar pentru că deși îmi place această întdeletnicire anul acesta nu cred că am reușit să îmi fac timp pentru ea nici măcar o dată).

Iar acum…acum trebuie să îmi bat capul de trei ori pe zi și să și încropesc ceva pentru că nu putem mânca numai fructe, cereale, iaurt și senvișuri în fiecare zi. Iar pentru că timpul meu este mult prea prețios iar ideea de a-l pierde la cratiță mi se pare absurdă caut de fiecare dată să gătesc ceva, cât mai diversificat pentru că fetița mea e tare pretențioasă și se plictisește repede, care să se poată pregăti în cel mult un sfert de oră. Și pentru că știu că nu sunt singura în situația aceasta m-am gândit să mai împărtășesc și cu voi din ”descoperirile” mele.

Așa că astăzi vă voi prezenta supa noastră preferată. Este o supă de vară, extrem de ușoară și de hrănitoare. Și partea bună este că durează cinci minute să o prepari.

Ingrediente: castraveți proaspeți, iaurt de băut (sana sau chefir), usturoi și sare.

Ce am uitat să vă spun este că de cele mai multe ori gătesc la ochi așa că să nu vă așteptați la cantități exacte. Eu personal folosesc pentru o porție: un castravete de dimensiuni medii, 250 ml de iaurt sau sana, un cățel de usturoi și un praf de sare.

Deci tot ceea ce trebuie făcut este să spălați castraveții și să îi dați pe o răzătoare fină (cu tot cu coajă), pe aceeași răzătoare se dă și usturoiul, după care totul se amestecă la rece cu iaurtul. Și este gata de servit. Răcoros și delicios.

Pentru copii poate ar fi bine să săriți peste usturoi. Altfel sigur vor face mutre.