
Pentru prima dată în viața mea am fost la o expoziție de găini, iepuri și porumbei. Cu multă reticență, având în vedere că nu am o părere prea bună despre găini, iepurașii oricât ar fi de dragălași nu mă emoționează absolut deloc, iar porumbeii…ei bine să zicem că e suficient că știu că există. Și bineînțeles ca mergând fără nici un fel de așteptări, sau de entuziasm, am fost extraordinar de plăcut surprinsă. Dar să o iau pe rând.
Găinile: le detest, mi se par niște creaturi murdare, gălăgioase și înspăimântătoare într-o mare măsură. Ei bine impresia nu mi s-a schimbat prea tare, mai ales când exemplarul campion din singura rasă autohtonă prezentă arăta în acest fel.
Singurele lucruri noi pe care le-am remarcat au fost dimensiunile de curcan ( nu neapărat o trăsătură pozitivă la un animal de care vrei să te ferești) și câteva culori de penaj cu adevărat frumoase. În rest..gălăgie. Prea multă gălăgie.
Iepurii. Într-adevăr drăgălași. Copii îi adorau. Cei pitici m-au cucerit și pe mine cu aspectul lor de jucării de catifea. Preferatul meu: domnul de aici care privea parcă rușinat către public deoarece fusese descalificat din cauză de….obezitate. Ceea ce dovedește că lumea concursurilor de frumusețe este dură indiferent de specia din care faci parte.
Porumbeii. Ei bine, porumbeii m-au uluit. Știam destul de multe despre ei din documentare, știam că au fost eroi în al Doilea Război Mondial, i-am hrănit în Piața Sfatului. Dar nu mi-am imaginat niciodată că există atâtea varientăți și mai ales m-a impresionat numărul mare de varietăți autohtone existente și despre care trebuie să recunosc că habar nu aveam că există. Absolut spectaculoși. De la cei cu aspect de creaturi extraterestre, la cei cu penele în irizații de curcubeu cu toții m-au încântat. Iar de diva alba de mai sus pur și simplu m-am îndrăgostit.



