Miercurea fără cuvinte: Un monument uitat

Știu că nu ar fi trebuit să zic nimic dar am simțit nevoia să explic în câteva cuvinte această postare. Veți vedea în continuare  câte fotografii din arhiva familiei. Aceste fotografii au surprins câteva momente din timpul construcției celui mai mare monument din România (și cred că și cea mai mare operă simbolică din Europa). Cei care ați fost anul trecut la mare l-ați văzut de pe autostradă, sclipind în depărtare. Monumentul are 48 de m înălțime, dintre care 36 de metri îi reprezintă statuia din inox (pentru comparație Statuia Libertății, fără postament, are 46,5 m) și este capodopera artistului plastic Pavel Bucur.

1985: În fundal: mega-structura care susține învelișul de inox

1986: Schela gigantică din lemn (Fotograf: Mihai Oroveanu)

1986: Mega-utilaj folosit la ridicarea enormelor plăci de inox (Fotograf: Mihai Oroveanu)

1986: Pauza de țigară (Fotograf: Mihai Oroveanu)

1986: Imensele basoreliefuri din bronz așteptând să fie montate. Din păcate

au fost furate imediat după revoluție și duse la fier vechi.

1986: Vedere aeriană asupra complexului Monumentul Tineretului.

Dacă vrei să participi la “Miercurea fără cuvinte” nu trebuie decât să postezi pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografii care să spună o poveste și apoi să introduci link-ul postării aici.

40 de gânduri despre „Miercurea fără cuvinte: Un monument uitat

  1. Impresionant monument! Păcat că a fost şi acesta atins de „interesul” distructiv al românilor. Ajung să mă întreb cât va mai rezista, înainte să-i vină cuiva ideea să-l „valorifice” la… fier vechi. Mare păcat!

    Frumoase amintiri ne-ai adus, Emilia. Eşti şi tu în poze?

    O noapte frumoasă! 🙂

    • Da. Eu sunt cea mai mare. 🙂 Nu am vrut să decupez fotografiile pentru a nu le strica autenticitatea.
      Monumentul este deja parțial ”jupuit”. Săptămâna viitoare voi posta câteva fotografii cu starea sa actuală.
      O noapte frumoasă îți doresc și ție!

    • Foarte puțină lume chiar l-a văzut. Nu există nici un fel de marcaj. Trebuie mers câțiva kilometri pe malul canalului pe un drum de pământ.
      Fotografiile sunt într-adevăr frumoase.

  2. Un monument foarte frumos dar ceea ce mi-a atras mie atentia e calitatea pozelor, foarte frumoase sunt facute:) O noapte frumoasa, e prima data cand trec pe la tine si deja incepe sa-mi placa.:D

  3. Impresionanta seria de fotografii pe care ne-o prezinti tu astazi! Interesante si informatiile pe care ni le-ai oferit si… da, este trecut cu vederea faptul ca ai vorbit la „miercurea fara cuvinte” 🙂 o data se accepta la fiecare 😉
    Da ai o zi minunata! Happy ww!

  4. Dar unde se afla ca parca n-am vazut in corpul postului sa fie mentionat. Ziceai ceva de autostrada, cea spre Constanta sau? Oricum e superb monumentul si pozele de asemenea. O scurta lectie de istorie. O zi minunata sa ai!

    • Monumentul se află pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, în dreptul localității Straja. Ca să ajungi la el trebuie coborât de pe podul de la Agigea pe drumul de exploatare de pe malul canalului. Din păcate nu există indicatoare.
      O zi minunată și ție!

  5. Uitasem cumva de el…dar il stiam. Multumesc ca mi-ai re-amintit. Cele mai frumoase sunt fotografiile in care apareti tu si sora ta si ultima, cea care ofera o imagine de sus. Frumos!
    O seara cat mai placuta!

  6. O parte din Istoria Romaniei noastre frumoase ! Un monument nepus in valoare doar dintr-o mandrie prosteasca de a nu face legatura spre comunismul trecut. Cu prima ocazia il voi vizita cu siguranta. HWW!

    • Citeam zilele trecute un articol, cuprinzâns și un interviu cu Bucur Pavel, despre posibilitatea de a muta monumentul într-un loc mai accesibil. Inițial el a fost gândit cu accesul de pa canal.

Lasă un comentariu